Concediul medical reprezintă unul dintre cele mai importante mecanisme de protecție socială, reglementat pentru a asigura continuitatea veniturilor atunci când starea de sănătate împiedică desfășurarea activității profesionale. În practică, acordarea concediului implică respectarea unor condiții legale clare, atât pentru salariat, cât și pentru angajator, de la eliberarea certificatului medical până la calculul indemnizației. 

Care sunt tipurile de concediu medical?

Legislația în materie de asigurări sociale de sănătate reglementează mai multe tipuri pentru a acoperi situații distincte în care capacitatea de muncă este afectată. Diversitatea acestor forme reflectă necesitatea de a adapta protecția socială la natura riscului – fie că este vorba despre boală obișnuită, evenimente familiale sau situații speciale care impun izolare ori supraveghere medicală. Principalele tipuri de concediu medical sunt următoarele:

→ Pentru incapacitate temporară de muncă (boală obișnuită sau accidente în afara muncii)

Acesta este cel mai frecvent și intervine atunci când salariatul nu își poate desfășura activitatea din cauza unei afecțiuni medicale. Certificatul este eliberat de medicul de familie sau de specialist, iar durata se stabilește în funcție de evoluția stării de sănătate, în limitele prevăzute de lege. Indemnizația se calculează procentual din media veniturilor brute realizate anterior, iar plata este suportată, etapizat, de angajator și de bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

→ Pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă

Se acordă în situațiile în care medicul recomandă tratament balnear, proceduri de recuperare sau programe de reabilitare medicală. Scopul este prevenirea agravării unei afecțiuni sau restabilirea capacității de muncă într-un mod controlat. Acordarea acestuia presupune recomandare medicală justificată și respectarea condițiilor stabilite de casa de asigurări de sănătate.

→ Pentru maternitate (sarcină și lăuzie)

Este destinat protejării sănătății mamei și a copilului, având o durată totală de 126 de zile calendaristice, distribuite înainte și după naștere. Concediul poate fi împărțit conform recomandării medicului și opțiunii beneficiarei, cu respectarea perioadei minime obligatorii postnatale. Indemnizația este stabilită procentual din baza de calcul și se suportă integral din fondul național de asigurări sociale de sănătate.

→ Pentru îngrijirea copilului bolnav

Această situație îi permite părintelui asigurat să îngrijească un copil bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la o limită de vârstă extinsă conform legii. Certificatul medical este eliberat de medicul curant al copilului. Durata și condițiile de acordare sunt reglementate expres, iar indemnizația se calculează în funcție de veniturile realizate.

→ Pentru risc maternal

Se acordă salariatelor gravide sau care au născut recent, atunci când condițiile de muncă pot afecta sănătatea mamei sau a copilului. Acesta poate fi acordat anterior concediului de maternitate sau ulterior revenirii la muncă, dacă există riscuri constatate medical. Măsura are caracter preventiv și este menită să asigure protecția în situații profesionale incompatibile cu starea fiziologică a salariatei.

→ Pentru carantină sau izolare

Se acordă în situațiile în care persoana este obligată, prin decizie a autorităților competente, să se izoleze sau să respecte măsuri de carantină pentru prevenirea răspândirii unor boli transmisibile. Acest tip nu presupune neapărat existența unei afecțiuni simptomatice, ci respectarea unei măsuri de sănătate publică. Indemnizația este suportată conform dispozițiilor speciale aplicabile situației epidemiologice.

Ce prevede legea concediului medical?

Acordarea este reglementată printr-un cadru legislativ specific, conceput pentru a proteja atât salariatul aflat în incapacitate temporară de muncă, cât și echilibrul administrativ și financiar al sistemului de asigurări sociale de sănătate. Normele stabilesc condițiile în care certificatul medical poate fi eliberat, modul de calcul al indemnizației, responsabilitățile angajatorului și procedurile de verificare aplicabile. 

OUG 158/2005

Principalul act normativ care reglementează concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate este Ordonanța de Urgență nr. 158/2005. Aceasta stabilește drepturile persoanelor asigurate și procedurile administrative aplicabile acordării concediului medical. Prevederile esențiale includ:

→ condițiile de acordare pentru incapacitate temporară de muncă;

→ tipurile de concedii medicale recunoscute legal și durata maximă admisă;

→ modul de calcul al indemnizațiilor, raportat la veniturile realizate anterior;

→ obligația existenței unui stagiu minim de cotizare pentru accesarea unor tipuri de concedii;

→ responsabilitatea angajatorului privind plata inițială a indemnizației și recuperarea sumelor de la casa de asigurări;

→ regulile privind eliberarea certificatelor medicale de către medicii autorizați;

→ controalele și sancțiunile aplicabile în cazul utilizării nejustificate a concediului medical.

Actul normativ stabilește și responsabilitățile instituțiilor implicate, inclusiv ale caselor de asigurări de sănătate, în verificarea și decontarea indemnizațiilor.

OUG 91/2025

OUG nr. 91/2025 a introdus o serie de actualizări menite să consolideze transparența și controlul acordării concediilor medicale, în contextul creșterii numărului de solicitări și al digitalizării proceselor administrative. Printre principalele direcții se regăsesc clarificarea responsabilităților medicilor prescriptori, întărirea mecanismelor de verificare a certificatelor medicale și facilitarea schimbului electronic de date între angajatori și instituțiile competente.

Modificările urmăresc reducerea întârzierilor în decontare, limitarea situațiilor abuzive și creșterea predictibilității pentru angajatori și salariați, prin standardizarea documentelor și a fluxurilor administrative.

Cine are dreptul la concediu medical?

Acest drept aparține persoanelor asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, care realizează venituri pentru care se datorează contribuția aferentă. Beneficiarii pot fi salariați în baza unui contract individual de muncă, persoane care desfășoară activități independente, precum și alte categorii prevăzute expres de lege, cu condiția îndeplinirii cerințelor legale privind asigurarea și cotizarea.

Accesul la indemnizația de concediu medical nu este automat, ci condiționat de existența unei situații medicale certificate și de respectarea criteriilor stabilite prin actele normative aplicabile. Sistemul urmărește protejarea veniturilor în perioadele de incapacitate temporară de muncă, fără a afecta sustenabilitatea fondului de asigurări sociale de sănătate.

În ce condiții se acordă?

Acordarea este supusă unor condiții clare, menite să asigure echilibru între protecția salariatului și disciplina financiară a sistemului. Condițiile sunt următoarele:

→ existența calității de persoană asigurată, prin plata contribuției la asigurările sociale de sănătate;

→ îndeplinirea stagiului minim de cotizare, de regulă cel puțin 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă (cu excepțiile prevăzute de lege);

→ eliberarea unui certificat medical de către un medic autorizat, în conformitate cu reglementările în vigoare;

→ respectarea duratei maxime prevăzute pentru tipul de concediu acordat;

→ depunerea certificatului medical în termenul legal la angajator, pentru calculul și plata indemnizației.

Există și situații în care stagiul de cotizare nu este necesar, precum în cazul urgențelor medico-chirurgicale, al bolilor infecto-contagioase din grupa A sau al unor afecțiuni grave expres reglementate.

Care este durata maximă de acordare?

Durata este stabilită în funcție de tipul afecțiunii, de evoluția stării de sănătate și de categoria de concediu medical acordată. Legislația prevede limite clare pentru a asigura echilibrul între protecția persoanei asigurate și sustenabilitatea sistemului public de sănătate. În practică, perioada de acordare este determinată de medicul curant, în limitele prevăzute de actele normative, iar prelungirea necesită evaluări medicale succesive și justificare documentată.

Pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boli obișnuite, inclusiv sindromul burnout, sau accidente în afara muncii, durata maximă este, în general, de 183 de zile într-un interval de un an, calculate de la prima zi de îmbolnăvire. În situații temeinic justificate, perioada poate fi prelungită, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Pentru maternitate, durata totală este de 126 de zile calendaristice, iar pentru îngrijirea copilului bolnav, limita standard este de 45 de zile calendaristice pe an pentru fiecare copil, cu posibilitatea extinderii în situații speciale prevăzute de lege. Prin urmare, durata maximă de acordare depinde de natura concediului și de evaluarea medicală realizată în fiecare caz concret.

Care sunt codurile de diagnostic pentru concediul medical?

Codurile de diagnostic sunt elemente obligatorii înscrise în certificatul de concediu medical, având rolul de a indica motivul acordării incapacității temporare de muncă și temeiul legal al indemnizației. Acestea permit clasificarea situațiilor medicale și determină atât modul de calcul al indemnizației, cât și instituția responsabilă de suportarea plății. Codurile sunt stabilite prin reglementări specifice și sunt utilizate de medicii prescriptori pentru a diferenția afecțiunile obișnuite, accidentele, maternitatea, carantina sau alte situații speciale prevăzute de lege.

Cod de indemnizație	Concediu pentru	Indemnizație (% din salariul brut)
01	Boală obișnuită	75% (suma salariilor brute din ultimele 6 luni/suma zilelor de stagiu din ultimele 6 luni) x 75% x număr zile de concediu medical
02	Accident în timpul deplasării la/de la locul de muncă	80–100%
03	Accident de muncă	80–100%
04	Boală profesională	80-100%
05	Boală infecto-contagioasă din grupa A	100%
51	Boală infecto-contagioasă pentru care se instituie măsura izolării	100%
06	Urgență medico-chirurgicală	100%
07	Carantină	100%
08	Sarcină și lăuzie	85%
09	Îngrijire copil bolnav în vârstă de până la 12 ani sau copil cu handicap pentru afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani	85%
91	Îngrijire copil bolnav cu afecțiuni grave, în vârstă de până la 18 ani	85%
92	Supravegherea și îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani, pentru care s-a dispus măsura carantinei sau a izolării	100%
10	Reducerea cu ¼ a duratei normale de lucru	<25% din baza de calcul
11	Trecerea temporară în altă muncă	<25% din baza de calcul
12	Tuberculoză	100%
13	Boală cardiovasculară	75%
14	Neoplazii (cancer), SIDA	100%
15	Risc maternal/Sarcină cu risc	75%
16	Unele tipuri de arsuri, inclusiv pentru perioada de recuperare	100%
17	Îngrijire pacient cu afecțiuni oncologice	85%

Cum se calculează concediul medical?

Calculul se efectuează prin aplicarea unui procent stabilit de lege asupra bazei de calcul reprezentate, în general, de media veniturilor brute realizate în ultimele șase luni din cele douăsprezece luni anterioare acordării. Procentul diferă în funcție de tipul și codul de diagnostic înscris în certificat.

În practică, indemnizația se determină prin raportarea veniturilor realizate la numărul de zile lucrătoare din perioada de referință, rezultând o medie zilnică asupra căreia se aplică procentul legal, care poate varia, de regulă, între 75% și 100%. Primele zile sunt suportate de angajator, iar ulterior plata este decontată din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, conform procedurilor administrative aplicabile.

Care sunt termenii de plată a concediului medical?

Plata indemnizației urmează un calendar și o procedură clar reglementate, care implică atât angajatorul, cât și casa de asigurări de sănătate. Principalii termeni și pași sunt următorii:

• depunerea certificatului medical la angajator, în termenul prevăzut de lege (de regulă, până cel târziu la data plății salariilor pentru luna respectivă);
• calcularea indemnizației de către angajator, pe baza certificatului și a bazei de calcul stabilite legal;
• plata indemnizației către salariat la aceeași dată cu plata drepturilor salariale aferente lunii respective;
• suportarea primelor zile de concediu din motive medicale de către angajator, conform limitelor legale aplicabile;
• recuperarea sumelor de la casa de asigurări de sănătate, prin depunerea documentației justificative în termenul stabilit de reglementările în vigoare;
• verificarea și decontarea sumelor de către autoritățile competente, în baza documentelor transmise.

În general, organizațiile care gestionează volume mari de personal colaborează frecvent cu furnizori externi sau cu o agenție de recrutare pentru menținerea continuității activității în perioadele de absență medicală.

Procentele se plătesc din salariul brut sau net?

Procentele aferente se aplică asupra salariului brut, mai exact asupra bazei de calcul reprezentate de media veniturilor brute realizate în perioada de referință stabilită de lege. Indemnizația nu se calculează raportat la salariul net încasat anterior, ci la veniturile brute pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale de sănătate. 

După determinarea sumei brute a indemnizației, aceasta este supusă impozitării și contribuțiilor prevăzute de legislația fiscală aplicabilă la momentul plății, rezultând suma netă efectiv încasată de beneficiar.

Înțelegerea corectă a regulilor presupune familiarizarea cu legislația aplicabilă, tipurile de concedii medicale disponibile, condițiile de acordare, durata maximă și modul de calcul al indemnizației. De la codurile de diagnostic până la termenele de plată și obligațiile administrative implicate, fiecare etapă contribuie la gestionarea corectă a perioadelor de incapacitate temporară de muncă și la evitarea erorilor care pot genera întârzieri sau neclarități.

Dacă ai nevoie de sprijin în administrarea concediilor medicale, actualizarea procedurilor interne sau alinierea documentației la cerințele legislative în vigoare, poți colabora cu un consultant HR și furnizor de servicii resurse umane pentru a asigura conformitatea, eficiența operațională și siguranță juridică în gestionarea relațiilor de muncă.

Bibliografie utilizată în realizarea articolului:

1. Concediul medical – ce spune legea, cine poate beneficia si cum se plateste – sdworx.ro
2. ORDIN nr. 522/1.026/2025 – legislatie.just.ro
3. Concediul medical – Condiții acordare, durata maximă a acestuia și cum se plătește – eurolife-asigurari.ro
4. Concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii | Normă – lege5.ro

Întrebări frecvente:

Se poate prelungi concediul medical?

Da, poate fi prelungit atunci când starea de sănătate nu permite reluarea activității. Prelungirea se face pe baza evaluării medicale, în limitele prevăzute de lege, iar în anumite situații este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Cine eliberează adeverința pentru concediu medical?

Adeverința necesară este eliberată de angajator. Documentul confirmă stagiul de cotizare și veniturile realizate, fiind solicitat de medic pentru emiterea certificatului medical în anumite situații.

Cine suportă primele 5 zile de plată?

Din 2026, prima zi este neplătită, urmând ca zilele 2-6 să fie suportate financiar de angajator, conform legislației aplicabile. Ulterior, indemnizația este decontată din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul casei de asigurări competente.

Câte zile de concediu medical poate da medicul specialist?

Medicul specialist poate acorda medical pentru perioade limitate, stabilite prin reglementările în vigoare, în funcție de diagnostic și evoluția afecțiunii. Durata poate fi extinsă prin reevaluări succesive sau prin implicarea medicului expert, atunci când situația o impune.

Concediul medical afectează pensia?

Este o perioadă ce constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condițiile prevăzute de lege. Prin urmare, aceasta este luată în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, fără a întrerupe continuitatea contribuțiilor.

La câte zile de medical intri în comisie?

În cazul incapacității temporare de muncă prelungite, evaluarea de către medicul expert al asigurărilor sociale intervine, de regulă, înainte de depășirea duratei maxime standard de acordare, respectiv în apropierea pragului de 90–183 de zile, în funcție de caz.

Ce se întâmplă cu beneficiile extrasalariale pe durata medicalului?

Acordarea beneficiilor extrasalariale depinde de politica internă a angajatorului și de prevederile din contractul individual de muncă. Unele beneficii pot fi suspendate, în timp ce altele, precum asigurările medicale sau abonamentele deja active, pot continua conform regulamentelor interne.